Traditii

Nunta

In satele hutule din nordul Bucovinei obiceiul nuntii a ramas nemuritor. Fetele “ieseau la joc” de la varsta de 16 ani, urmand ca in acel loc al bucuriei si dansului sa-si intalnaca ursitul. Spre exemplu doamna Mitrana Stoler ne-a marturisit ca, luand parte la asemenea manifestari ludice l-a intalnit pe Vasile, cel care la 19 ani avea sa-i devina sot. Din acea zi in care si-au unit destinele timpul a numarat 50 de ani.

O nunta hutula tine trei zile si trei nopti, dintre care nuntasii petrec doua zile la mireasa si una la mire. Pe masa de nunta se pun bucatele traditionale cum ar fi: sarmale, preparate din carne de porc, fripturi, salate, prajituri si bauturi traditionale. La intrarea in biserica se urmaresc anumite descantece precum: daca mirii se uita inapoi in drumul spre biserica inseamna ca nu vor avea o casnicie trainica; daca mireasa calca mirele pe picior inainte de a intra in biserica inseamna ca ea va fi, in casnicie, mai autoritara decat barbatul iar daca lumanarea de cununie a mirelui sau a miresei va arde mai mult inseamna ca unul din cei doi va avea viata mai scurta.

Dupa indeplinirea tuturor ritualurilor mireasa primeste zestre (mostenire constand in paturi, covoare, perne, lucrate manual). In cazul doamnei Mitrana Stoler zestrea a ramas in casa parinteasca, pe care a mostenit-o.

 

 

 

Pastele

oua

Sarbatoarea Sfantului Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinilor ortodocsi, cand cerul si pamantul se umplu de lumina, cand viata biruie moartea, este sarbatorita si de hutuli. Ca si romanii ei merg la biserica, la sfintit cosul in care pun: pasca, slanina, oua vopsite, carnati, carne afumata, sunca, unt, branza de vaci, mancare ce urmeaza a fi servita timp de trei zile, in fiacre dimineata. Dupa noaptea Invierii, ajunsi acasa, membrii familiei ciocnesc cate un ou.

A doua zi,la biserica se aduna mai multi oameni, unde ciocnesc oua si gusta din mancarea si bautura adusa de fiecare dintre ei.

Ouale rosii sau incondeiate, simbolul sarbatorii pascale, sunt o permanenta la sarbatoarea Sfantului Pasti in satele hutule. ARTA INCONDEIERII sau a inchistririi oualelor are inceput in vremuri departate, si continua sa existe.

 

 

Craciunul (“Szvesta”)

Craciunul la hutuli se tine pe stil vechi (nu a fost adoptat noul calendar crestin ortodox), pe data de 7 ianuarie Pregatirea pentru sarbatoarea Craciunului incepe cu trei zile inainte. De sfantul Ignatie se taie porcul si se pregatesc diferite preparate. Dintre preparatele de carne sfecifice se mai prepara ci acum chisca umpluta cu faina de porumb si cimbru.

Ctaciun

Inainte ca barbatul casei sa porneasca cu colinda, asteapta impreuna cu familia venirea preotului cu icoana. Cand preotul soseste fiecare membru al familiei saruta icoana; dupa ce a fost binecuvantata casa parintele este servit cu bucate traditionale.

Un grup format din 5-6 oameni, membri ai bisericii ortodoxe pornesc colinda in seara ajunului, urmand sa ajunga in fiecare casa din catun, avand la dispozitie trei zile. (pana de Boboteaza). Liderul lor “baraza” are sarcina de a lua o cruce din biserica, care urmeaza a fi acuperita cu un prosop la intrarea in casa credinciosilor pentru ca Dumnezeu sa-i fereasca de toate relele. Dupa ce fiecare membru al casei saruta crucea, incepe colinda ce se canta pe limba hutula, acompaniata de instrumente musicale (accordion sau vioara) durand o ora. In cadrul sau sunt prezentate evenimentele petrecute in viata Mantuitorului de la nastere pana la moarte.

 

craciun

Dupa ce gazda asculta colinda ii pofteste la masa pe barbate. Pe masa se afla 12 feluri de mancare de post cum ar fi: compoturi, mazare, fasole, cartofi, coliva, din care fiecare serveste ce doreste.

Dupa masa, traditia indeamna la dans. In acompaniamentul viorii sau acordionului colindatorii invita la dans gazdele. Dupa cateva dansuri traditionale, barbatii se aseaza din nou la masa, pentru a se odihni si a mai schimba impresii cu gazdele.

Din nou acelasi gest de sarutare a crucii anunta plecarea colindatorilor care sunt platiti. Banii sunt stansi pentru bicerica si pentru a plati muzicantul ce canta la instrument.

 

Alte sarbatori

In ajunul Sfantului vasile (“Veselia”) aceleasi grupuri colinda plugusorul care este cantat nu “urat”. In ziua de Anul Nou se umbla cu “Psenita”, semanatul cu grau .Copiii sorcovesc in casa cu fata spre icoane si afara in jurul casei. Graul semanat se matura si se amesteca cu samanta de grau ce urmeaza a fi semanat in acel an.

De Iordan, botezul Domnului, se merge cu cofita de lemn la biserica dupa agheazma. Pe cofita se aseaza strutul de busuioc (“bisca”) si o cruce mica de lemn; in fiecare an se face o alta cruce care, la intoarcerea acasa, este fixate de catre gospodar deasupra usii de la tinda sau de la camera avand rol apotropaic, de a apara casa sip e cei dinauntru de “cele rele” din exterior. Asa se explica multimea de cruci mici existenta la toate locuintele hutule. Gospodarul stropeste cu agheazma cu strutul de busuioc in casa sau in grajdi sarea de la vite .

Sarbatoarea Floriilor din ciclul sarbatorilor de primavera e marcata cu crengute de mesteacan sfintite la biserica si asezate apoi in casa, in grajdi, pentru a adduce belsug si fertilitate.

Demult se tinea sarbatoarea lupului. Daca in ziua respective se muncea aveau credinta ca va veni un lup care le va manca oile. Pentru a impiedica acest lucru o batrana din catunul Pleosci dadea mancare de pomana oamenilor saraci.

De asemenea de Buna Vestire (7 aprlie–stil vechi) se dadeau oua de pomana pentru ca uliul sa nu fure gainile deocarece in acea zona uliul reprezinta o amenintare.

Descantece

Folclorul hutulilor, cu specificul sau aparte este partea componenta, distincta a culturii orale bucovinene.

Trairile profunde, primare au facut din taran parte integranta a naturii si l-au ajutat sa cunoasca fiecare etapa a ciclurilor acesteia. Descantecul este o forma magica utilizata pentru indepartarea farmecelor sau vindecarea anumitor boli. Descantecele sunt de jungi, de boala, de sperietura, de galci, de ulcior la ochi. Cea care descanta foloseste o matura “parasita” (care nu se mai foloseste in gospodarie) sau o bucata din vesmintele preotesti. Cu acesta fasie de panza se infasoara un fir de busuioc si i se da foc.

Bucata de panza aprinsa se roteste in jurul capului si corpului si celui bolnav, in spatele lui si se rosteste anumite cuvinte numai de ea stiute.

 

Descantele despre evenimente, stari, ursite

Descantece despre vreme

 

Email: info@hutuli.com

Last updated 3 august 2007