Incondeierea oualelor

     

Traditia este foarte raspandita in randul hutulilor. Fetele invata sa ”scrie” oua de la mamele lor care stiu de la bunici si le transmit mai departe copiilor lor.

De obicei, incondeierea oualelor se incepe cu o saptamana inaintea Pastelui, Pentru unele femei aceasta traditie s-a transformat in meserie. Spre exemplu doamna Crevco Vasilena se ocupa cu incondeierea oualelor tot timpul anului. In urma unei vizite pe care i-am facut-o am aflat mai multe secrete despre acest vechi mestesug. Doamna Vasilena ne-a primit cu multa caldura, (ceea ce este specific hutulilor) si ne-a impartasit anumite aspecte din munca ei.

Culorile folosite la imbodobirea oualelor nu sunt intamplatoare. Albul simbolizeaza cerul, galbenul este soarele, rosul inseamna viata iar negrul pamant.

Aceasta traditie presupune multa rabdare si mult talent. Modelele sunt de asemenea transmise din generatie in generatie . Cele mai vechi modele pe care ni le-a prezentat doamna Crevco si care au castigat diverse premii la concursurile de specialitate se numesc: cerul instelat, viermele, pieptanele, ciresica, creasta curcanului, trifoiasul, soarele, potcoava , desagii popii, crucea pascala.

Se intalnesc motive dintre celemai variate: motive animale, vegetale, casnice si de camp, dar mai ales motive cu tenta religioasa: crucea, manastirea, steaua.

Ouale sunt golite de continut cu ajutorul unei seringi, apoi se lucreaza modelul pe alb cu ceara, oul este bagat in vopsea galbena, dupa uscare se realizeaza un nou model, urmeaza ”baia” in vopseaua rosie dupa care se completeaza din nou modelul.

Intr-o alta etapa oul este introdus in vopsea neagra, se lasa mai mult timp pentru a se usca, apoi deasupra focului se topeste ceara si se lustruieste oul, (ceara de pe ou este topita si refolosita)in cele din urma acesta va fi dat cu un strat de lac pentru a I se oferi luciul.

La incondeierea oualelor doamna Vasilena foloseste instrumente specifice cum ar fi ”chirsita”, sau alte intrumente facute de dumneaei cum ar fi o conserava unde este pus un bec iar deasupra becului o alta conserva mai mica unde se pastreaza la temperatura constanta ceara, pentru ca aceasta sa fie in forma lichida.

De asemenea mai este utilizat un instrument din fier unde se aseaza oul pentru ca ceara sa se topeasca mai repede.

Doamna Vasilena lucreaza cate 120 de oua odata, aplicand etapele in zile diferite. Pe parcursul unui an lucreaza in jur de 600 de oua pe care, in preajma Pastelui le vinde in piata sau altor personae interesate. Aceste oua mai sant vandute si muzeului etnografic din Radauti pentru ca turistii sa poata admira si cumpara aceste mici bijuterii ale traditiei “hutanesti”.

Daca lasam privirea sa zaboveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri. (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre care intra in rezonanta cu sufletul nostru.

Oua

 

Articol scris de Amalia Ciobanu si Diana Caciur

 

Last updated 28th February 2007