Cine sant hutulii……

 

Misteriosi si discreti asemenea locurilor in care si-ai infipt radacinile, hutulii raman o enigma pentru calatorul insetat de cunoastere …o etnie neelucidata. Oameni imprevizibili si adanci ca padurile in preajma carora si-au asezat casele, suspiciosi si prudenti ca salbaticiunile codrilor, sustin ca sunt de un alt neam desi nu-si cunosc istoria. Poate si din cauza ca nu obisnuiesc sa si-o scrie, fapt intalnit si la vechii daci.Iubitori de natura. si-au insusit libertatea si linistea ei, adapostindu-si casele in inima padurii, feriti de legile oamenilor. Singura lege le-a fost Dumnezeu, asa cum L-au putut intelege in sufletele lor razvratite si neinduplecate. Deprinsi cu sihastriile, infratiti cu tinuturile fara poteci, din zonele inalte ale muntilor, au supravietuit ageri si vicleni intr-o lume in care doar cei mai puternici au sanse. De cand se stiu, hutulii traiesc intr-o increngatura de neam care isi lasa mostenirea de spiritualitate si traditie de la bunici la nepoti. Firescul si naturalul se impletesc dand nastere unei armonii desavarsite.

Se constata ca hutulii s-au retras in nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galitia din cauza birurilor, a greutatii si duratei indeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice (obligatiile taranimii aservite erau mai mici in Moldova unde ea fusese si mai repede eliberata juridic), religioase (tendinta de catolicizare de catre stapanirea stapanirea poloneza, apoi habsburgica).

La 1786, Bucovina a fost integrata Galitiei, moment in care procesul imigrarii hutulilor spre zonele muntoase s-a accentuat. Diferiti de ruteni, venind din Carpatii Galitiei in nordul Moldovei, ei s-au infiltrat sporadic fie ca pastori, fie ca zilieri pe pamanturile manastirilor. Primii hutuli sunt mentionati in izvoarele de cancelarie domneasca dupa asediul Vienei (1683). Imigrarea lor a fost favorizata de desfiintarea granitei moldo-polone intre 1691-1699, cand polonezii au ocupat tinuturile nordice ale Moldovei. In secolul al XVIII-lea, Constantin Mavrocordat a acordat unele inlesniri hutulilor. Din Carpatii Orientali, hutulii au imigrat spre Moldova pe valea Ceremusului pana la Vijnita si lateral pe valea Putilei, pana in bazinele Sucevei, Moldovei si Bistritei Aurii, de-a lungul cumpenei apelor, stabilindu-se intr-o serie de localitati . Istoricii au concluzionat ca hutulii, desi se aseamana cu rutenii la vorba, se deosebesc de acestia prin fizionomie, religie, au in limba o anumita bogatie de elemente romanice, iar prin port, traditii si obiceiuri se aseamana mult cu romanii. La fel si prin instrumentele muzicale. Pretuiesc calul si au, ca si romanii de la munte, o industrie casnica foarte bogata si diversificata. Numele lor, multa vreme explicat in mod diferit, ar veni de la termenul de hutan, "hutkatese", saltaret, leganat, nume initial dat cailor, extins apoi si utilizat peiorativ si pentru populatie, este de parere istoricul Mihai Iacobescu.

In prezent, arealul georafic de cea mai mare raspandire a acestora se plaseaza in trei raioane, din Ucraina , pe cursul Tisei Albe si celei Negre ( Zacarpatia) , valea Prutului si a Ceremusului Negru (Ivano Francovsk ) si Cernauti, de-a lungul cursului Ceremusului Alb, de asemenea in nord vestul jumatatii sudice a Bucovinei istorice ceea ce in mare corespunde cu judetul Suceava de astazi, deci in general hutulii de pot departaja dupa locul unde s-au stabilit cu traiul, in transcarpatici, galitieni si Bucovineni.

 

Email: info@hutuli.com

Last updated 22 Martie 2007